Povestea noastră.

2025 — Explorări noi și o altă privire asupra peșterilor

În 2025, multe dintre reușitele Cristal au început în locuri în care echipele se opriseră: un meandru prea strâmt, un târâș cu apă sau hornuri care necesitau încă o revenire... Proiectele au înaintat cu răbdare, prin schimbarea membrilor echipelor și prin disponibilitatea de a face efortul pentru a duce din nou echipamentul până în terminusuri. În același timp, peșterile au început să capete o nouă reprezentare. Alături de hărțile desenate dup cartare, modelele tridimensionale realizate cu LiDAR au deschis multe alte posibilități de a înțelege și documenta subteranul.

Prima veste bună a venit din Avenul AiDeP. În ianuarie, după o serie de ture de lărgire a meandrului final, Ionuț Haș și Răzvan Dumbravă depășesc terminusul și parcurg încă două puțuri, adâncimea documentată a avenului ajungând la −73 m. Rezultatul continua munca începută în 2021, de la o mică deschidere plină cu deșeuri. În spatele acestui rezultat se află atât echipele care au lucrat în terminus, cât și colegii care lărgiseră pasajele și refăcuseră echipările, făcând mai ușor drumul celor care urmau să revină tot mai des aici.

Primăvara a adus și o nouă generație de participanți la activitățile clubului. Între 8 și 11 mai, Stagiul de Inițiere în Speologie CRISTAL de la Roșia a pus accentul pe exerciții practice, orientare și înțelegerea mediului subteran. Experiența acumulată în explorări era transmisă astfel mai departe, în ritmul primelor parcurgeri și al deprinderilor care se formează lucrând împreună.

Una dintre cele mai frumoase continuări ale anului s-a deschis în Peștera din Galeria 153 Picioru Benii, în cadrul Taberei de Primăvară Cristal din Valea Vida. Din 2023 rămăsese acolo întrebarea unui târâș cu apă, la capătul Galeriei Viselor Umede. În cadrul taberei, Abril Montes de Oca și David Fazecaș au reușit forțarea dificilului pasaj și au revenit cu o veste extraordinară: urma un sector de peșteră cu totul diferit față de galeriile cunoscute. În tura următoare, alături de Răzvan Dumbravă și Daniel Gal, echipa explorează un canion, lacuri și verticale, până la noi sifoane, amonte și aval, efectuând și cartarea noilor spații descoperite. Bilanțul anunțat la începutul lui iunie era de cel puțin 350 m de galerii noi explorate, dintre care aproximativ 250 m cartați. Peștera se apropia de doi kilometri de dezvoltare, iar vechiul semn de întrebare devenise un nou front de lucru.

La Cetățile Ponorului, explorarea a continuat ”deasupra” zonelor cunoscute. În iulie, Daniel Gal, Dan Pitic, Abril Montes de Oca și Răzvan Dumbravă au revenit pe Galeria Cascadelor, deasupra Domului de Argilă. O nouă escaladă a deschis două direcții, dar apa abundentă a impus amânarea continuării. Toamna, un alt proiect, coordonat de Daniel Gal în partea finală a peșterii, a urmărit posibilitatea deschiderii unor galerii suspendate. Escalada a ajuns aproape de 40 m deasupra activului, proiectul rămânând deschis pentru turele viitoare. Peștera păstrează încă multe întrebări...

Vara a fost legată puternic de colaborare. Tabăra Națională Vărășoaia, desfășurată între 22 și 31 august, a fost organizată de către Clubul de Speologie Cristal Oradea în colaborare cu Clubul de Speologie Politehnica Cluj-Napoca, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni. Au participat și colegi de la Silex Brașov și cercetători ai Universității Babeș-Bolyai. Zilele de tabără au adunat explorări, cartare, scufundări și scanări, iar rezultatele au arătat cât de mult contează să poată lucra mai multe echipe în același timp.

În V16, explorarea și topografia au ajuns la −112,5 m (Marek Stika, Matei Cristian, Ruxi Cristian, Alex Pologea). Suprapunerea în plan cu galeriile terminale ale Sistemului Vărășoaia a întărit interesul pentru o eventuală joncțiune, care rămâne de realizat. În Peștera Padiș, terminusul a fost coborât cu aproximativ 20 m. În Peștera Neagră, escalada unui dom din Galeria D s-a încheiat într-o sală mică, lămurind unul dintre punctele de lucru. Tot în cadrul taberei, scufundarea lui Radu Pușcaș a reconfirmat legătura Neagră–Zăpodie, cunoscută din cercetările anterioare. Fiecare dintre aceste rezultate a completat imaginea sistemelor în care clubul lucrează de ani de zile.

Documentarea 3D a devenit una dintre direcțiile importante ale anului. Sistemul MANDEYE a fost folosit în mai multe peșteri. Obiectivul a fost scanarea sistemului din Groapa de la Barsa (Peștera Neagră, Zăpodie, Gheșarul de la Barsa). Galeriile, sălile și verticalele puteau fi privite acum și ca volume, cu posibilitatea de a compara forme, secțiuni și poziții. La sfârșitul anului, modelul AiDeP a fost prezentat și pentru explorare virtuală. Munca din peșteră continua astfel acasă, prin procesarea datelor și construirea unei arhive digitale care completează topografia tradițională.

Toamna a adus o revenire deosebită în Ponorul Zăpodie. Ionuț Haș, Răzvan Dumbravă și Abril Montes de Oca au parcurs sectoarele dificile ale cavității, într-un proiect început în vară împreună cu Dan Pitic. Strâmtorile de la intrare și meandrul final au pus în valoare efortul exploratorilor din anii ’70. Noua parcurgere a readus peștera în atenția clubului și a pregătit terenul pentru o recartare / scanare 3D precum și pentru și verificarea posibilităților de continuare către Zăpodie, sau chiar joncțiunea cu aceasta, pe Galeria Cascadelor.

Rezultatele au ajuns și în fața comunității speologice. La Congresul Național de Speologie 2025 de la Ștei, Răzvan Dumbravă a obținut locul al doilea pentru comunicarea explorativă despre târâșul din Osoi, peșteră care depășise cinci kilometri, și locul al treilea pentru revenirea pe Peretele Final din Cetățile Ponorului. Harta Peșterii Osoi, realizată de Dan Pitic după un efort de mai bine de 9 ani, a primit locul al doilea la cartografie. Abril Montes de Oca, Alice Nemeș și David Fazecaș au urcat, la rândul lor, pe podium la Speo-Olimpics. Premiile au făcut vizibilă o muncă susținută în timp, prin explorare, cartare și parcurgerea susținută a peșterilor.

În noiembrie, aniversarea celor 44 de ani de la înființarea clubului a adunat această experiență în jurul oamenilor care o duc mai departe. Anul 2025 a lăsat în urmă galerii noi, hărți desenate și primele rezultate ale unor instrumente moderne de documentare, dar și noi membri pregătiți să intre în echipele de explorare. Următoarele ture aveau deja obiective: continuările rămase în apă, hornurile încă necățărate și legăturile pe care hărțile și scanările le sugerează, fără să le fi confirmat încă...

2024 — Dincolo de strâmtori, împreună

Pentru Clubul de Speologie Cristal Oradea, 2024 a fost un an în care explorarea a înaintat prin reveniri. Unele dintre cele mai importante rezultate au venit din avene cunoscute, în fața unor obstacole care ceruseră deja multe ore de muncă. Lărgirea unui meandru, refacerea unei echipări sau măsurarea unei galerii nu ofereau întotdeauna imediat o descoperire, dar făceau posibilă următoarea încercare. Alături de aceste proiecte, stagiul de inițiere și taberele au adus oameni noi în echipă și au creat timpul necesar pentru cercetări care depășesc durata unei ture de weekend.

Iarna a început cu un avans important în Avenul Nelu Fetilă. După redeschiderea accesului în anii anteriori, explorarea ajunsese în fața unui meandru îngust, la aproximativ −82 m. În ianuarie, Ionuț Haș și Răzvan Dumbravă au reușit să treacă sectorul restrictiv, lung de circa opt metri. Dincolo de el se deschidea un puț, iar revenirea împreună cu Daniel Gal și Abril Montes de Oca a transformat promisiunea într-o succesiune de verticale. Au urmat coborâri, praguri și alte pasaje care au cerut lărgire. Echipa s-a apropiat de −150 m, oprindu-se din lipsă de coardă, cu o continuare vizibilă dedesubt. În același timp, Daniel a îmbunătățit echiparea traseului, pregătind accesul pentru explorările următoare.

Echipa de explorare din Avenul Nelu Fetilă, februarie 2024.

În februarie, Ionuț și Răzvan au revenit în condiții mai dificile, lucrând în apă și sub picurare continuă. După aproape nouă ore, alte două puțuri au dus către o diaclază îngustă, dincolo de care se auzea apa. Adâncimea anunțată atunci era de aproximativ −175 m, o estimare de explorare care trebuie deosebită de o cotă topografică definitivă. Nelu Fetilă devenea astfel unul dintre proiectele importante ale clubului, iar rezultatul iernii arăta cât de mult putea schimba o singură strâmtoare depășită perspectiva asupra unui aven.

Verticale din Avenul Nelu Fetilă, în seria de explorări relatată în februarie 2024.
Foto: Răzvan Dumbravă

Primăvara, atenția s-a împărțit între mai multe puncte de lucru de pe Dealul Stâlpului. Colaborarea cu Tomasz Pawłowski a adus echipele atât în Albioara 2, cât și în Avenul Uriaș și în cavitățile din apropiere. În Uriaș, lucrările începute în zona îngustă de la aproximativ −32 m au fost continuate de Alice Nemeș și colegii ei. În aprilie, Alice și Mark Herman au trecut obstacolul și au coborât o verticală estimată la 20–25 m, ducând explorarea dincolo de pragul de 50 m adâncime. În paralel, Tomasz și Ștefan Varga lucrau în galeria minieră 148. Observațiile și măsurătorile sugerau apropierea celor două trasee, fără ca o legătură practicabilă să fi fost realizată. Era o direcție de cercetare susținută de indicii, care încă aștepta confirmarea în teren.

Echipă Cristal la un punct de lucru din zona Dealului Stâlpului, primăvara 2024.

La Gaura cu Vânt, reluarea proiectului a început printr-o muncă mai puțin spectaculoasă în imagini, dar esențială pentru viitor: îmbunătățirea accesului. După consultarea lui József Zih, Răzvan Dumbravă, Ionuț Haș și Tomasz Pawłowski au lucrat la lărgirea pasajelor dificile, inclusiv a meandrului din zona cotei de −100 m. Scopul era ca oamenii și materialele să poată ajunge mai ușor către sectoarele îndepărtate. Activitatea din 2024 pregătea continuarea unui proiect vechi; nu reprezenta descoperirea întregii rețele cunoscute și nici realizarea unei legături cu Izbândișul.

În mai, experiența acumulată în asemenea ture a fost împărtășită unei noi generații. Prima etapă a stagiului de inițiere, desfășurată la Roșia, a reunit 26 de participanți și un număr apropiat de membri Cristal implicați în organizare și îndrumare. La Traditional Casa Experience, pe platoul Runcuri, prezentările despre carst, paleontologie, echipament, siguranță și fotografie au completat activitățile practice. Doboș, Ciur Ponor și Gruieț au devenit locuri de învățare, în care noțiunile discutate la suprafață au căpătat sens prin parcurgere. Formarea noilor colegi continua astfel firesc activitatea de explorare a clubului.

Stagiul de inițiere 2024: cursanți și membri Cristal la prima etapă, la Roșia.

Legăturile cu comunitatea speologică s-au extins și dincolo de țară. La Balkan Cavers Camp din Croația au participat Răzvan Dumbravă, Daniel Gal, Abril Montes de Oca, Alice Nemeș, Mark Herman, Alina Pitic și Dan Pitic. Întâlnirea a adus schimburi de experiență, contacte și discuții despre tehnologie și colaborare. Pentru Cristal, participarea a însemnat ocazia de a pune propriile proiecte în dialog cu munca altor echipe și de a aduce acasă idei pentru cercetările următoare.

Vara a avut drept reper Tabăra Speologică Padiș, organizată între 15 și 25 august, cu sprijinul esențial al Administrației Parcului Natural Apuseni. Aproximativ 35 de speologi, în jur de 40 de persoane dacă sunt incluși și vizitatorii, au participat la activități. În Peștera Padiș, șase ture s-au concentrat asupra terminusului de la circa −140 m. Avansul a fost de aproximativ trei metri, dar trecerea unei restricții a schimbat situația frontului de lucru. Apa continua să limiteze înaintarea, iar continuarea depindea de condiții mai favorabile. Bilanțul taberei păstrează astfel măsura reală a explorării: puțini metri puteau însemna multe zile de efort și o nouă șansă de continuare.

În același timp, în R2 a fost reluată cercetarea ramurii directe din zona cotei de −100 m. În sistemul Zăpodie–Neagră, echipele au făcut topografie și au revenit în sectoare cunoscute pentru a verifica puncte cu potențial. Lucrările de la suprafață, în ponoare, au completat programul subteran. Tabăra a permis desfășurarea în paralel a mai multor proiecte și a adunat într-un interval de zece zile munca pentru care ar fi fost necesare numeroase deplasări separate.

Participanți la Tabăra Speologică Padiș 2024, august 2024.

Toamna a adus și o decizie de prudență. Tabăra de la Cetățile Ponorului, anunțată pentru începutul lui octombrie, a fost anulată din cauza prognozei de ploi abundente, răcire și risc de viitură. Ea rămâne în istoricul anului ca proiect pregătit, nu ca activitate desfășurată. În noiembrie, aniversarea a 43 de ani de la înființarea clubului a oferit un alt prilej de a privi continuitatea acestei munci: explorare, cartare, formare și grija pentru peșteri.

Ultimele săptămâni ale anului au readus echipele în AiDeP. La 14 decembrie, Ionuț Haș și Răzvan Dumbravă au înaintat cu aproximativ trei metri în sectorul terminal, până la un bloc suspendat care a oprit lucrul. La revenirea din 30 decembrie, echipa s-a împărțit între front, lărgirea traseului și refacerea echipărilor: alături de cei doi au lucrat George Modog, Daniel Gal, Manu Ștefan Dulău și Abril Montes de Oca. Depășirea blocului și încă aproximativ doi metri câștigați au lăsat la vedere un puț. Coborârea lui avea să urmeze în anul următor. Astfel se încheia 2024 pentru Cristal: cu rezultate documentate, oameni formați și o continuare deschisă pentru următoarea echipă.

Va urma...

2001 a fost un an cu multe ieșiri si mult efort pentru relativ puține realizări.

În colaborare cu Z Oradea si utilizând materiale tehnice moderne (grup electrogen, ciocan demolator electric, masinã de găurit cu acumulatori sau cu motor pe benzină, capse "Hilti") se fac derocãri în Gaura cu Vânt, Tãu Titeu, Av 3 din valea Mãguranilor, V3; În acesta din urmã se reuseste depãsirea unui dop cu bolovani si se pãtrunde într-o salã mai spatioasã (6 / 4 / 4) din pãcate fãrã alte continuãri. Singurul lucru interesant este descoperirea aici a unui adevãrat osuar, (în jur de 10 exemplare diverse de capre sau cerbi)
În cadrul unor ture de sistematizare în zona de izvoare a Somesului Cald, conduse de Paul Damm, se gãsesc P. Mea 1 (Alcatraz) si P. Mea 2 posibile intrări ale unui sistem vast.
se descoperã Peștera Siliei, o mare promisiune si în acelasi timp o mare deziluzie, datoritã muncii depuse pentru cucerirea fiecãrui metru, în vederea atingerii unui ipotetic "mare sistem"
membrii clubului acordă ajutor colegilor de la clubul Z la închiderea Peșterii din Valea Rea

Anul 2000 a fost un an plin, cu realizări în multe domenii:

salvaspeologii din cadrul clubului (de asemenea membrii ai Salvamontului si ai CNSR) intervin cu succes pentru salvarea unui accidentat din Peștera Ciur Ponor. Acesta cãzuse în sectorul final al pesterii si suferise o fracturã de șold. Pe lângã greutatea accidentatului (cca 90 kg) și parcursul lung, salvatorii au mai avut de înfruntat si un val de viiturã care i-a surprins între cascade.
un proiect mai vechi a clubului este dus la bun sfârsit de Adi Lascu, prin organizarea unui stagiu de TSA - nivel 1 de tipul "Weekend School", cu cadre si cursanți integral din rândul membrilor clubului.
în acest an o mare parte din eforturile explorative s-au consumat în zona Topa, la explorarea Peșterii Țiclului și a Peșterii de sub Stan. În urma jonctionãrii celor douã cavitãti, sistemul ajunge la 3.200 m, iar clubul ia premiul pentru cea mai spectaculoasa explorare la Congresul Național de la Stâna de Vale.
După lungi preparative si planificãri, se reușeste închiderea Peșterii Ciur Izbuc
Seceta pronuntatã din timpul anului determinã începerea campaniei de recartare si explorare a Peșterii Raii. Condusã de Ovidiu Mãrcus, aceastã actiune va conduce la topografierea a cca 1.500 m, o bunã parte fiind parcursi în premierã. Din păcate actiunea nu se terminã la timp (în mod normal accesul în pesterã este blocat de sifonul din apropierea intrãrii) si finalizarea se amânã pentru urmãtoarea perioadã secetoasã.
Tot sub coordonarea lui Ovidiu Mărcuș se încep recartãrile în Peștera Meziad; acestea vor conduce la o seamă de surprize, care vor fi prezentate la finalizarea lucrărilor.
În timpul taberei de vară din Vărăsoaia, o parte din timp va fi alocat cartãrilor din ponorul Cuciulat, începute de Z în anii anteriori. Sistemul explorat si topografiat depãseste 3.000 m, iar lucrãrile sunt încã în curs.
Urmând o idee mai veche, în acest an se reuseste derularea la Șuncuius a primei competitii care cuprinde o sumã a sporturilor montane "Challenge 2000". Organizatorii au fost Oficiul Life, Clubul Cassio Montana si Cristal.
Horvath Balint si Popa Alin obțin brevetul de initiator în Franța
În cadrul proiectului Life, încep lucrările de amenajare în Peștera Ungurului si împrejurimi. Membrii Cristal participă din plin la acestea, în diverse eșaloane: conducere, planificare, coordonare, supraveghere sau munca de jos. De menționat aportul lui Viorel Lascu, Cătălin Dohan sau Iambor Lucian (Bibi)

Din nou are loc o expeditie în numãr redus în Ukraina, între cei 3 participanti gãsindu-se Iambor Lucian (Bibi) din Oradea
În contrapartidã cu vizita francezilor din anul precedent, în acest an se organizeazã o expeditie în Franta, în Lozere. Partea românã a fost compusã din speologi de la Cristal, Sfinx Gârda si Salvamont Alba. Douã mentiuni despre aceastã expeditie: întâmplãtor, speologii români au avut sansa sã participe la o mare desfãsurare de forte a speologilor francezi, respectiv o importantã campanie de explorare post sifon a sistemului de la Castelbouc; depãsirea sifonului a fost fãcutã posibilã prin pomparea apei si mentinerea nivelului deschis pe toatã durata explorãrilor (5 zile). O altã întâmplare, mai putin fericitã, a fost accidentul Roxanei Ciubotărescu, survenit în timpul vizitei unei pesteri complexe. Actiunea de salvare care a urmat a fost impresionantã (pentru noi cel putin).
Expediția pentru parcurgerea unuia din avenele legendare a lumii (Berger - Franța) i-a avut ca participanti pe Viorel Lascu, Tudor Marin (Focul Viu) și Petre Merinu (Cristal)
Tenacitatea lui Ovidiu Mărcuș de a scormoni în diverse pesteri mai putin umblate dã roade prin descoperirea continuãrii din Peștera de sub Stan (bazinul Topa Râu). După câteva ture de derocări, este interceptat activul peșterii iar lungimea explorată crește vertiginos.
Cătălin Dohan este ales vicepreședinte a CNSR
O premierã a reprezentat "Scoala topo" în organizare tip week-end school. Realizatã într-o colaborare Cristal - CSA - Crisys, aceasta intenționeazã sã fie începutul unor acțiuni anuale de acest tip.

În 1998, în Micula este reluat asaltul asupra terminusului; dupã mai multe ture este atins actualul final, reprezentat de un sifon probabil profund. Un rol important în aceste explorări l-a avut Viorel Lascu. Tot în pestera Micula are loc un accident grav - Tibor Lazar cade și suferã unele afectiuni ale coloanei. La acțiunea de salvare care a urmat au participat multi membri Cristal, care s-au alăturat colegilor de la Crysis și celor de la Salvamont. Din fericire acțiunea a fost încununată de succes, ca dovadă Tibi este azi OK.

Expediție speologicã în podisul Podoliei - Ukraina. Fetele participante (Buza Ioana si Ramona Mihis) viziteaza mai multe pesteri, între care si Peștera Ozernaja
Dupã Rãzvan, este rândul lui Cãtãlin Dohan sã obtinã în Franta brevetul de sef de Echipã Salvaspeo
Dan Pitic si Paul Borza realizeazã filmul "Acolo unde doarme timpul", pe baza unor filmãri în Peștera Stanu Ciuții
Tabăra de varã din acest an a fost una internationalã (româno - franco - italianã) și a reprezentat începutul colaborãrii cu speologii de la CDS 27 si GS Faentino. Accentul s-a pus pe ture de vizită, speologia explorativă fiind lăsată pe altã dată.
În primãvara lui 1999, în Peștera Izbândiș are loc un accident; doi speologi de la CSA rămân în subteran intoxicați. Sunt salvați datorită intervenției extrem de rapide a echipei Salvaspeo și a șansei ca aceștia se aflau în apropiere fiindcă la Șuncuiuș se desfășura atunci ediția 1999 a SIS

1997 a orientat energiile speologice către participarea la două mari expediții internaționale:

Expediția "Babugan '97" desfăsuratã în Peninsula Crimeea și participarea la Competitia internationala de la Harkov. Cristal este reprezentat de 4 persoane (Chis Dorin "Kiru", Răzvan Baciu, Cãlin Marius "Robocop", Diana Radu)
Expediția "-1000", organizatã de FRS; Cristal participã cu 5 membri. Detalii despre aceste expeditii au fost publicate pe larg în Speomond.
Razvan Baciu obține în acest an în Franța brevetul de Șef de Echipă Salvaspeo, iar gruparea salvaspeo din cadrul clubului începe să prindă contur.
Colaborare cu cluburile Crysis Oradea și Focul Viu Bucuresti pentru depãsirea cascadei finale din Micula, neînvinsă din 1985. Viorel Lascu si Dragoș Petrescu reusesc să atingã buza cascadei de 36m, Dragos reusind chiar sã filmeze "live" parte din momentele încercării.

În vara anului 1996 doi membri ai clubului (Kemecsei Sorin, Dan Pitic), împreună cu doi colegi de la Focul Viu (Tudor Marin, Bãltãretu Viorel) obțin brevetul de inițiatori ai Școlii Franceze de Speologie. Imediat după școalã, invitați de speologii de la Speleo Club Vulcain - Lyon aceștia au șansa de a participa la o tabără speologică în Alpi, la avenul Jean Bernard, la acea datã cel mai adânc din lume.
Tot în acest an, în urma alegerilor generale, Dan Pitic devine noul presedinte al clubului.

Cel mai de seamă eveniment al anului 1995 l-a constituit organizarea la Băile Felix a Forumului "Implicarea O.N.G. - urilor si a autorităților locale în instituționalizarea sistemului de supraveghere ecologică" moment în care a luat practic ființă Centrul Regional de Supraveghere Ecologică, cea mai importantă coaliție a ONG - urilor de mediu din Europa de Est. Cristal este membru fondator, alãturi de Z Oradea, Societatea de istorie naturală Nymphaea, Federația Românã de Speologie.

similar cu SIS, se lanseazã prima editie a Stagiului de Initiere în Alpinism si Escaladã, din care pânã în prezent s-a reusit derularea a 3 editii.
În speologia explorativã se obtin rezultate minore, în ciuda eforturilor depuse.
Viorel Lascu si Lucian Nistor sunt la un pas de un accident fatal în timpul explorării unei pesteri noi, interceptate de o galerie de mină, în Rosia. La înapoiere, un "râu" de argilă închide complet galeria în dreptul unei strâmtori, iar cei doi sunt nevoiti sã treacã în apnee acest neobisnuit sifon.

Cercetările speologice din anul 1994 au vizat zonele Gârda si Padis din Munții Bihor si au avut ca tintã principalã douã obiective:

P. Zgurãsti (împreunã cu Z Oradea, Focul Viu Bucuresti, Politehnica Cluj)
P. Valea Rea (colaborare cu Z Oradea)
Tot în colaborare cu Z Oradea a fost explorat si cartat Avenul de la Straja (Aven în care s-a descoperit cadavrul mumificat al unui bărbat, decedat în urma unei căderi de peste 50 de metri în urmă cu 12 ani și considerat dispărut) și s-a recartat Peștera Poarta lui Ionele
În paralel cu Stagiul de Initiere în Speologie (SIS) de la Suncuius, se organizeazã prima editie a Cupei Cristal, dotatã cu trofeul "Gabor Halasi", competitie care în anii urmãtori va fi consideratã etapa de primãvarã a Campionatului National de Speologie Sportivã.
Clubul organizează la Bãile Felix primul Forum Speologic International "Emil Racovitã", adevãratul act de nastere al Federației Române de Speologie. Viorel Lascu este ales primul presedinte al Federației.
Cristal se afiliază la FRS
clubul organizeazã, prin FRS, participarea româneascã la Congresul International de Speologie de la Cassola - Italia. În cadrul acestei deplasãri se va semna acordul-cadru de colaborare între federatiile speologice române si italiene.

1993 aduce Clubului Cristal personalitate juridică. Evenimentele mai importante din an sunt:

Prima tabără speologică la care participă noul club, la Meziad, împreună cu Z Oradea. De la Cristal au fost prezenți: Luci Nistor, Sorin Kemecsei, Dan Pitic. În această tabără s-au "regăsit" cca 200 m în Peștera Meziad și o peșteră ponor (cca. 100 m și -40).
În mod experimental, clubul organizează la Șuncuiuș primul Stagiu de Inițiere în Speologie; succesul peste așteptări a condus la permanentizarea acestui tip de manifestări în calendarul speologic românesc în următorii 7 ani. Un partener constant la organizarea acestor școli a fost DJTS Bihor. Unele ediții au însumat cifra record de 80 de cursanți.
În timpul stagiului de inițiere, Paul Damm descoperă Peștera din Valea Șesii, pe care o cartează împreună cu Viorel Lascu și Luci Nistor. Peștera conține - de fapt conținea - un important sit paleontologic, cu Capra ibex, Ursus spelaeus, Eecus transilvanicus etc.
Cristal susține organizatoric desfășurarea Școlii Naționale de Speologie de la Căput
Câțiva membri participă la tabăra de vară de la Gârda, organizată de Focul Viu - pe lângă explorări și echipări în Avenul din Șesuri și Hoanca Urzicarului, încep explorările și recartarea în Peștera Zgurăști
Viorel Lascu participã, alãturi de Andrei Posmosanu, Tibi Tulucan si Gigi Frãtilã la prima si, pânã la urmã, singura editie a Jocurilor Olimpice ale Aventurii, desfășurate în Pirinei, la granița dintre Franța și Spania
La Speosportul de la Moneasa, echipa Adi Lascu - Dan Pitic câștigă locul I la Campionatul Național de Speologie.
Tot la Speosport, Vasile Gheorghe prezintă câteva observatii, însotite de diapozitive, din partea nevizitabilã a galeriilor romane din Roșia Montană.
Revelionul speologic de la Meziad din acest an, organizat de Cristal, cu participarea unor membrii de la Silex Brașov, Speotelex Cluj, Z Oradea s-a bucurat de un succes enorm. În timpul taberei de revelion s-au cartat câteva peșteri mici lângă cabană și s-a descoperit o nouă galerie în Peștera Meziad.

Prima Școală Națională de la Căput din 1992 îl are ca organizator principal pe Viorel. În urma acesteia, la club apar Sorin Kemecsei, Dan Pitic, Călin Dale, Baciu Răzvan, Andrei Bogdan și alții.
În toamna acestui an, Viorel organizează o tabără interclub - Cristal, Focul Viu, Politehnica - la cantonul Albioara, cu scopul unic de a forta terminusurile cunoscute în pestera 1J2 din Mina Jofi. Gigi Frățilă si Thierry Guerrin trec sifonul (deschis) din aval si după câțiva zeci de metri se opresc în fata unui sifon clar si profund.
În tabăra SAS din Vărășoaia, acest an a fost cel în care s-a dat atacul final pentru cucerirea avenului V5. Mare parte din dotarea tehnică utilizată a fost asigurată de Csibulak Ioan "Foka".
Noul presedinte al clubului devine Luci Nistor.

În 1991 Viorel Lascu se mutã la Oradea si încearcã sã refacã clubul, intrat de câtva timp în colaps. Organizator de excursii, Viorel începe sã strângã laolaltã o parte din membrii mai vechi (Borodan, Cosma, Gil, Kokes, Lajcsak etc) dar si unii noi (Luci Nistor, Adi Lascu)

Perioada 1987 - 1991 a fost destul de haoticã pentru gruparea orãdeanã. SPAL-urile s-au tinut si în 1987, cel de varã si cel de iarnã, dupã care gata. Aceste scoli tinute de Cristal s-au remarcat prin câteva caracteristici deosebite: au fost printre putinele scoli tinute de un club si deschise cãtre orice participant (la acea vreme); având în vedere cã clubul devenise un adevãrat producãtor de echipament, putea sã asigure tuturor participantilor atât echipament comun, cât si individual; au promovat de la bun început tehnica DED a urcãrii pe coardã, în ciuda suprematiei -în acele timpuri- a rope walkingului Tot în '87, membrii Cristal au desfãsurat lucrãri de refacere si îmbunãtãtire a amenajãrilor din pestera Vadul Crisului, în urma unor promisiuni a Muzeului din Oradea cã ar putea prelua custodia pesterii. Dupã câteva luni de muncã, Muzeul a anulat întelegerea. Multi dintre membri clubului au trecut pe alpinism, domeniu în care s-au obtinut rezultate frumoase, dar despre care nu avem date exacte. Din pãcate rezultatele în speologia explorativã au fost cvasinule în aceastã perioadã. Au rãmas mentionate diversele colaborãri. Ovidiu Mãrcus -"evadat" de la Z, împreunã cu Ioan Cosma colaboreazã cu Liviu Vãlenas la explorãrile din Humpleu. Asa se face cã în 1998, o echipa interclub formatã din trei persoane atinge sifonul terminal din acestã pesterã. Din echipa au fãcut parte Liviu Vãlenas (Z), I. Pop (CSER) si I. Cosma (Cristal). Tot în colaborare s-au mai derulat explorãri în Jofi (cu CSER Bucuresti) si în P. Raii (cu Z Oradea). Având un vedere si un interes comercial - vânzarea de echipament - membri clubului participau la majoritatea scolilor si stagiilor organizate în tarã, fie ele speologice, de salvamont sau alpinism.

1986 - Succesul de care s-a bucurat "SPAL'85" a condus la organizarea în iarna acestui an a primului curs de speologie si alpinism hibernal, la Mãlãiesti. Intitulat SPAL"85-H1, cursul a adunat 19 elevi. În vara urmãtoare se organizeazã un nou SPAL, la Suncuius. Unul din sustinãtorii de seamã a acestor scoli a fost regretatul Niculae Baticu. În acest an, Adrian Pautã, Dorel Borodan si Kokes Ioan înfiinteazã oficial sectia de alpinism a clubului, datã fiind atentia tot mai mare care se acorda acestui sport. Alte directii cãtre care s-au îndreptat membrii clubului au fost salvaspeo si salvamontul.

1985 a însemnat o cotiturã în activitatea clubului. Singurii care au continuat sã se scufunde au fost Gyula Birtalan si Gizella Halasi, ocazional însotiti de terti. În acest an, cei doi au efectuat peste 60 de scufundãri, în care:

Gyula Birtalan depãseste sifonul 1 în P. de la Astileu (32m, -10m). Dupã 350m aerati se opreste la sifonul 2. Actualmente, aceasta este cea mai mare pestera post sifon din România
în P.Pisnita, Birtalan trece 5 sifoane scurte si putin adânci dar foarte înguste
Gyula reuseste sã treacã 2 sifoane în Izbucul Galbenei (ambele -30m) si rãtãceste prin sãli spatioase, cu uriase blocuri de piatrã, pânã la sifonul 3, de unde se întoarce extenuat
Izbucul Brãtcanilor este unul din cele mai dure sifoane din România, trecut pânã în prezent doar de Gyula Birtalan. Când a ajuns la suprafață, Gyula nu mai avea aer în butelii, de mai bine de un minut, iar lumini aproape de loc.
în Peștera Fata Apei, Gyula trece în premieră sifonul din apropierea intrării si pornește în explorarea galeriei fosile, legând firul ghid de buteliile lăsate pe malul apei. Dintr-o eroare de comunicare, Gizella Halasi - care-l seconda pe Gyula - trage "usor" de firul ghid si-i trece buteliile dincolo de sifon. Pânã sã-si revinã din stupoare si sã apuce sã ia mãsurile necesare, Gyula revine din sifon în apnee.
Echipe alcãtuite din Ioan Czibulak "Foka", Dobrai Peter, Peter Nagy, ªtefan Pop au trecut cele douã sifoane amonte temporar deschise, în P. Micula. Aceste echipe descoperă galeria cascadelor, pe care o cartează (375m) si identifică o galerie de ocolire a sifonului 2.
27 octombrie - la nici un an de la dispariția lui Gabor, un alt accident mortal îndoliază clubul. Ștefan Pop - "Papi" moare în sifonul din P. Vadul Crișului, din cauza unei greșeli elementare: scufundare fără firul ghid.
în Pestera cu apă de la Băi (Moneasa) Gyula Birtalan, Foka, Havram Gabor, Tar Istvan cartează etajul fosil, dar acțiunea va fi abandonată din pricina autoritățile care nu mai permit accesul în peșteră.
Apare nr. 2 si ultimul din STYX, semnat de Gabor Halasi (postum), Gisella Halasi, Șerban Sîrbu
Tot în ultimă ediție apare și "Floare de Colt"
Dorel Borodan (din acest an presedinte a clubului) s-a axat pe productia de echipament, turele speologice cãpãtând caracter de vizitã, fãrã a obtine rezultate notabile. Totusi, împreunã cu Adrian Pautã lanseazã un alt tip de actiuni, organizând la Vadul Crisului primul curs de initiere speoalpinã "SPAL '85", la care s-au înscris 26 de participanti. În acest an, Gyula Birtalan abandoneazã scufundãrile si afarã de actiuni sporadice si disparate, se încheie capitolul subacvatic al Clubului Cristal.

1984 a fost un moment de rãscruce în existenta clubului, determinat în primul rând de tragicul accident al lui Gabor. Activitatea din timpul acestui an a fost exceptionalã, Cristal însusindu-si majoritatea premiilor de la Speosport, inclusiv distinctia "speologul anului" decernatã în mod meritoriu lui Gabor Halasi. În acest an îsi face aparitia la club Gyula Birtalan, speolog scafandru deosebit de talentat.

Gabor Halasi si Gyula Birtalan trec sifonul 3 (45m,-5) în izbucul Toplita de Vida si descoperã necropola neoliticã post sifon din Pestera cu Morminte
Speologii orãdeni G. Halasi, P. Dobrai, Gy. Birtalan, I. Czibulac exploreazã si carteazã 2.800 m post sifon în Izbucul Dãmisenilor, în paralel cu scafandrii de la CSA Cluj. CCSS le acorda acestora din urmã exclusivitate asupra acestei pesteri.
Izvorul Crisului Negru - Gabor trece sifonul terminal (40m, -10m) si ajunge într-o salã mare, închisã
Izb. Pãuleasa - Halasi si Dobrai încearcã sã plonjeze acest sifon, fiind opriti la 2m si -1,5 de niste blocuri uriase de piatrã
Cetãtile Ponorului - Halasi atinge capãtul sifonului 2 amonte (spre p. Cãput), colmatat cu busteni dupã 23m si -15
Izb. Ponor - în sifonul 2, Gabor atinge 45m cu -31, oprit de dimensiunile uriase ale sãlii inundate
Izb. Ursului - Halasi cu Agata Teodorescu trec primul sifon (7m, -2m) iar dupã mai mult de 100m aerati, sunt opriti la -4m de apa tulbure a sifonului 2
Izb. Bulbuci - Gabor si P.Dobrai coboarã pânã la -15, parcurgând 30m
P. din Pârâul Fâstii - Halasi si P.Dobrai trec un mic sifon de 5m si -1,5 dupã care exploreazã 467m de galerii, terminate cu un sifon impenetrabil
P. de la Bãi din Moneasa - Halasi trece cu greu sifonul strâmt (20m, -2m) si carteazã împreunã cu Gy. Birtalan si Csibulak Ioan "Foka" cca 250 m aerati de galerii spatioase, terminate în sifonul 2. În acest sifon, înaintarea scufundãtorilor a fost opritã dupã 25m si -12m. Pe baza ridicãrilor topografice efectuate de speologi, conducerea statiunii Moneasa a alocat fonduri pentru amenajarea turisticã a cavitãtii. O parte din planuri s-au realizat. În pesterã se poate intra acum pe un tunel artificial care evitã sifonul si poate fi parcursã pe niste amenajãri elementare.
echipa Halasi- Birtalan exploreazã si carteazã în continuarea sifonul III din P. de la Vadul Crisului, pânã la cota -24, parcurgând submers 115m, fãrã a da încã de ramura ascendentã
apare primul numãr din STYX - buletin informativ al scafandrilor de pesterã din România. Colectivul de redactie a fost compus din Halasi Gabor, ªerban Sîrbu si Liviu Vãlenas
Clubul mai editeazã un buletin, "Floare de Colt" adresat preponderent alpinistilor dar care abordeazã si probleme tehnice referitoare la echipament
11 noiembrie Zi neagrã pentru speologia româneascã. Gabor Halasi parcurge solitar 241m si - 40m submersi în Izbucul Izbândis dar nu mai revine la suprafatã. El efectuase în perioada anilor 83 -84 12 plonjãri în acest sifon, unele împreunã cu S.Sîrbu, Gy. Birtalan si Dorel Borodan

1983 este anul afilierii la FRTA, de altfel unul cu realizãri deosebite pe plan speologic. Eforturile principale s-au depus în actiuni de explorãri subacvatice. De asemenea, sub coordonarea lui Dorel Borodan, Cristal devenise deja un important producãtor si furnizor de echipament speologic. Se pot enumera astfel:

Clubul Cristal a dezobstructionat, explorat si cartat Ponorul Chicera (la est de P. Sâncuta), care avea o dezvoltare de 500 m. În prezent ponorul este colmatat.
G. Halasi si Serban Sîrbu reuseste jonctionarea dintre Izbucul Toplitei de Rosia si P. Ciur Ponor, depãsind 8 sifoane (3 sifoane aval în Ciur, împreunã cu Gh. Ponta si A. Solomon si 5 dinspre izbucul Toplitei). Sistemul ajunge astfel cea mai lungã strãpungere hidrologicã parcursã de speologi în Romania. În unele încercãri a fost însotit si de Viorel Lascu, pe atunci membru CSER Bucuresti.
colaborare cu FV la explorarea P. Sura Mare. Dorel Borodan si Adi Solomon sunt primii care ajung la baza Cascadei finale, din care escaladeazã primii 17 m. Gabor exploreazã sifonul I (Sifonul verde) pe 13 m lungime si -4 adâncime si "sifonul suspendat" cu 12, -6
Gabor forteazã în premierã Izbucul Galbenei, negãsind continuarea dupã 35 m (atinge adâncimea de -13m)
în P. din Pârâul Brusturi, Gabor trece sifonul 2 (6m/-1), iar ulterior sondeazã sifonul 3 pânã la 3-4 m adâncime.
Halasi, sustinut de Borodan si C. Lascu, trece sifonul 1 (40m / -5m) în Izbucul de la Coliba Ghiobului. (1095m altitudine)
Halasi - Borodan carteazã sifonul I din P. de la Vadul Crisului (45m, -9)
în Cetãtile Ponorului, Halasi si Borodan trec sifonul I amonte (12m, -6) si se opresc în fata sifonului II
Gabor Halasi, împreunã cu S.Sîrbu si Dorel Borodan încep scufundãrile în Izbândis
în Sighistel, membri clubului încearcã jonctionarea Avenului Arago (Av din Dealul Secãtura) cu P. Coliboaia. Câte o echipã intrã în fiecare pesterã, dar reusesc doar "împingerea" terminusului în Arago cu încã cca 100m si obtin denivelarea de -230m
în P.Pisolca, Halasi si Dan Coloji scufundã 25m si -8, pânã la o strâmtoare.
la fel sunt opriți, de o strâmtoare, Halasi si Borodan în Răsuflatoarea Blidarului, la -10, după 20m parcurși.
în Moara Jurjii, Borodan face o tentativă de trecere a sifonului 3 si ajunge pe ramura remontantă până la -1, fiind oprit de niste septe verticale.
în platoul Vascãu, G. Halasi si Jancsi Kokes gãsesc deschisã Pestera din Valea Ponoare și coboarã cu echipament improvizat pânã la cota -75 m. Nici înainte si nici dupã aceastã explorare nu existã mãrturii cã acest ponor a mai fost vãzut deschis. (După momentul în care a fost conceput acest text - în anul 2007 echipe de la Speowest Arad intră și cartează această peșteră).
Tot în Platoul Vașcău, în Av. de la Boiu, Halasi scufundã 11m, -5 si este oprit de un colmataj
P. Moara Dracului - Halasi si Borodan trec 2 sifoane (11, -2) (4, -2) si exploreazã înot încã 20m pânã la un lac adânc
P. din valea Popii - Halasi si Borodan trec al doilea sifon în premierã si ajung într-o salã joasã, fãrã continuare.
Halasi depãseste sifonul 2 (40m,-3) în Izbucul Toplitei de Vida si se opreste la sifonul 3
În acest an, Dorel Borodan renuntã la scufundãrile în pesterã. Anul este punctat si de o actiune mai ciudatã. La solicitarea familiei si a autoritãtilor, se recupereazã cadavrului lui Csizmandi Gabor din Av. Betfia.

În 1982, din interes pecuniar, membri clubului înfiinteazã sectia de speologie a Asociatiei Sportive Vointa, din Oradea. Planurile initiale nu au dat rod și activitatea grupului, sub aceastã titulaturã, a murit din fașã. La Speosportul din acest an, al zecelea, desfãșurat la Costinești, se anunță oficial existența Clubului Speologic, sub denumirea Cristal. Clubul primeste Premiul de debut, si nu fãră motiv.

Gabor Halasi a acceptat în acest an să devină membru al clubului și a fost ales președinte. Speolog cu experiență, a imprimat ritmul propriu, destul de susținut, unui grup de 18-20 de membri activi, iar rezultatele au început sã apară.

În acest an, membri Cristal au reusit să facă jonctiunea dintre pesterile Moanei și Lesiana, după o lunga decolmatare.
Ajutat de membri clubului, Gabor inventariază pesterile din sectorul inferior a Videi (peste 30 de pesteri), cartând o parte dintre ele în premieră, iar pe altele recartându-le. Între ele, izbucul Topliței de Vida, unde împreună cu T. Borodan si F. Pantea, Gabor trece la liber primul sifon (6m, -1m). Gabor mai încearcă fortarea unor sifoane "la liber" în P. de la Stanul Cerbului (2m, -1m), în P. Rosie (5m, -3m) si în P. Găunoasă (3m, -3m).
Activități s-au mai desfășurat și în Valea Sighistelului. În Coliboaia, Halasi si D. Coloji explorează si cartează cca 400 m dincolo de sifon. În Peștera Pișolca, Halasi forteazã la liber sifonul 2 dar se întoarce dupã 5m si -2m, fãrã a gãsi continuarea. Va plonja încă odată echipat atingând -6 m și 13 m lungime într-un laminor extrem de jos, motiv pentru care explorarea este oprită.
În Avenul din Dealul Secătura, G. Halasi şi D. Coloji, echipați în costume de neopren, au forțat sifonul deschis de la -173 m , au parcurs în continuare un tobogan extrem de acvatic, pe urmă săli spațioase cu blocuri, pentru a fi opriți în final de un nou sifon deschis, la -220 m.
În Vadu Crișului, alte explorări subacvatice: în P. cu Apa din Defileu (Peștera de la Vadu Crișului), Halasi și Borodan ating 17m / -12m și sunt opriți de niște strâmtori; Halasi si Borodan cartează sifonul III, explorat de Florin Păroiu, pe o lungime de 40m / -7m.
În P. de la Moara Jurjii sunt depãsite 2 sifoane de membri Cristal, iar în al treilea, L. Czako parcurge 35m / -15m.
În august, Clubul Z în colaborare cu clubul maghiar MHSZ Debreceni Konnyubuvar Klub organizeazã la Tãuz o mare tabãrã speologicã, axatã pe scufundãri. Gabor, aflat în bune relații cu Liviu Vălenaș, a fost invitat si el. Realizările au fost importante si Gabor și-a avut rolul lui:

în Izbucul Gura Apei, Gabor plonjează 30m în sifon, atingând adâncimea de -13
în izbucul Tãuz, Czako Laszlo, un scufundător maghiar de excepție, trece primul sifon (47m,-13) si în al doilea înainteazã 105m, -47 (vede pâna la -55) stabilind un record national de scufundare în peșteră. Cszako va realiza topografia sifonului însotit de Liviu Vãlenas si Gabor Halasi.
în aceeasi echipa (plus Vlad Gherghiceanu) vor realiza si topografia izbucului Cotetul Dobrestilor, unde Czako coboarã pînã la -45m
Împreună cu acelasi club maghiar, Gabor face prima scufundare la P. din Meghiesul Sec, de la Moneasa. Halasi, Czako si Kokai plonjeazã pânã la -10, parcurgând cca 25m până într-o sală submersă.
În acest an, datoritã avântului pe care tocmai îl luase scufundarea de peșteră, în cadrul clubului ia naștere Grupul de Scufundări Subterane "Transilvania", ( la doar un an dupã înființarea GESS București) axat pe explorarea sifoanelor.

Ideea înființãrii unui club nou de speologie i-a aparținut lui Borodan, care a încercat să și-l alăture și pe Gabi, la început fără succes. Totusi, Dorel reușeste să dea naștere, la 19.11.1981 secției de speologie a Asociației Sportive Înfrățirea. Primul președinte a fost Tomescu Bogdan, inginer la fabrica sub al cărei patronaj se afla asociația.

Pe lista cu membri fondatori, în afarã de Dorel, se regãsesc Mircea Borodan, Brînzs Virgil (Gil), Vari Laszlo, Szeplaki Kalman. Primul obiectiv speologic demn de consemnat au fost pesterile Moanei si Lesiana, pe valea Misidului. Jonctiunea acestora a constituit un prim obiectiv al CRISTAL-ului.

Probabil că momentul conceperii l-a reprezentat întâlnirea, în 1980 în Vadul Crișului, dintre Dorel Borodan și Gabor Halasi. Primul era la pescuit iar celălalt, împreuna cu Gisella Halasi, soția sa, căuta ceva peșteri în versanți. Gabor tocmai venise în Oradea după 8 ani de speologie în cadrul clubului de speologie "Liliacul" Arad si după ce colaborase pentru scurtă vreme cu "Crysis" Oradea. În acea vreme făcea speologie cu soția (Gizi) sau cu colaboratori de ocazie. Dorel începuse, în urmă cu ceva vreme, să se ocupe de producția de echipament montan. Primul subiect comun între cei doi, pe atunci străini, a fost echipamentul speologic. Dorel s-a arătat interesat să încerce să manufactureze si echipament speologic, respectiv blocatoare, coborâtoare, banane s.a.m.d. Treaba i-a reușit, astfel că a devenit în timp furnizor de scule pentru întreaga mișcare speologică din țarã.